Dupa festivitatea de deschidere a “Zilelor Culturii Calinesciene”, care s-a desfasurat la Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” din Onesti, aceasta manifestare culturala de prestigiu in plan national a continuat cu colocviul “Generatii si promotii literare in dialog - Generatia 1960″. Colocviul a avut ca moderator pe criticul literar Eugen Simion, care a declarat inca de la inceput faptul ca “desi intr-un secol sunt trei generatii, dupa anul 1945 lucrurile s-au schimbat iar istoria a amestecat generatiile. Istoria literaturii române contemporane poate aduna mai multe generatii, dar cea din anul 1960 a creat cu adevarat sentimentul unei generatii”.
Discutia fiind deschisa, nu au lipsit replicile si diversele opinii ale invitatilor. Prozatorul Nicolae Breban nu s-a declarat adeptul apartenentei la o generatie ci a unui grup literar. Considerat drept “stâlp al generatie 1960″, Nicolae Breban a declarat: “Grupurile literare au creat istoria literaturii, unul din acestea fiind grupul Lovinescu. Daca Nichita Stanescu a debutat la 27 de ani, Cezar Baltag la 19 ani, vârsta descoperirii a ceea ce inseamna literatura fiind intre 17 si 25 de ani, astazi avem alaturi de boala «revistelor literare si pe cea a poeziei». Si este o avalansa de generatii. Criza culturii este prezenta in toata Europa. Poezia europeana trebuie reinstalata in constiinta europenilor. Horia Patapievici se rusineaza de istoria românilor dar aceasta se judeca in bilantul ei”. Criticul Eugen Simion a reliefat faptul ca “exista si un spirit de generatie. Iar cea din anul 1960 a adus marile modele si a resuscitat spiritul critic. Adevaratele crime din timpul comunismului s-au intâmplat intre anii 1940 – 1950, dar dupa aceea, in literatura, s-au insirat «ca margelele pe o ata» scriitori de valoare, Nichita Stanescu (cu volumul «În dulcele stil clasic») si Marin Sorescu (cu volumul «La Lilieci») dând o noua deschidere poeziei”.
Discutii inflacarate
În acest pasionat dialog al ideilor, intrebarea scriitorului Petru Cimpoiesu -”care este criteriul (de vârsta, ideologic) al unei generatii?- a aprins si mai mult atmosfera colocviala a discutiilor. Tânarul critic Bogdan Cretu s-a lansat intr-un “adevarat sprint” al ideilor si argumentelor, declarând: “Termenul de generatie s-a demonetizat. Literatura nu arata totul cum o prezinta critica literara. A venit comunismul si deja nu mai vorbim de o normalitate. Generatia 1980 si-a creat un culoar exclusiv al sau. De ce trebuie sa fie literatura o competitie? De ce pentru Mircea Cartarescu, creatia lui Nichita Stanescu este un moment nefast ce a incremenit literatura intr-o efigie? Competitia in literatura poate este o gaselnita pentru a face lucrurile mult mai atractive”. Odata adus in discutie numele lui Mircea Cartarescu s-au putut auzi apostrofari la adresa sa din partea criticului Eugen Simion (mâhnit de faptul ca scriitorul citat a declarat ca “scriitorii Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu si Marin Preda sunt in manualele scolare pentru ca au scris despre tarani iar noi nu intram cu tarani in Europa!”) si de la scriitorul Nicolae Breban (ce il considera “o aura de vedeta pe care nu o vede nimeni”).
“Dupa 1989 a aparut un dezinteres al publicului fata de literatura”
Dupa ce a ascultat cu mult interes toate interventiile in acest colocviu, criticul Alexandru Stefanescu a tinut sa delimiteze unele lucruri puse in discutie, declarând: “Din punctul meu de vedere, in literatura nu exista progres ci o succesiune de mode. Un rol deosebit il are publicul cititor si exista un orizont de asteptare. Tinerii vor sa grabeasca perimarea unor forme literare pentru a atrage atentia asupra lor. Conteaza numai individualitatea creatoare. Impunerea generatiei 60 se datoreaza si faptului ca publicul se saturase de o falsa literatura, cu care a fost indoctrinat. Dupa 1989 a aparut un dezinteres al publicului fata de literatura si astazi ea traind un moment nefavorabil. Vitalitatea poporului român este data de faptul ca se foloseste prompt de orice ocazie. Ce conteaza “autoierarhizarile” daca publicul ramâne inert? Misiunea scriitorilor este de a recuceri publicul si sa il seduca. Literatura este un act de seductie, nu un viol.” Moderatorul acestui colocviu, criticul Eugen Simion, a tinut sa reaminteasca si un aforism al lui Paul Valery, care considera ca “nu scrii pentru generatia actuala ci trebuie sa o pregatesti pe cea viitoare!”. Prezenta la acest colocviu, realizatoarea “Revistei literare radio”, Teodora Stanciu, a adus in atentie faptul ca “vorbind de generatie, trebuie aduse in discutie si canonul si paradigma, problema comerciala a acceptarii cartii”, moderatorul Eugen Simion remarcând ca “aici este un drum inchis”. Orientata spre intrebarea “ce se petrece cu romanul românesc?”, dezbaterea a revenit la subiectul initial, scriitorul Petru Cimpoiesu reusind sa prezinte si o “scara a generatiilor”, cu prima generatie dupa razboi, apoi generatia 1960, cu venirea lui Ceausescu la putere (existând atunci si câteva raze deschise spre libertate). În opinia lui Petru Cimpoiesu “generatia 1980 este aceea a crizei ceausismului, in plan politic si material iar generatia 2000 este aceea de dupa revolutie. Fenomenul este in miscare, publicul s-a restrâns iar ideologiile literare se nasc intr-un context social - politic - cultural”. Scriitorul Nicolae Breban, care a facut si o remarca deosebita vorbindu-se de sansa literaturii (”Ce rost are sa ne gândim la sansa, daca lumea literara este una a iluziilor!”), a dezvaluit mai multe din proiectele sale literare, mentionând faptul ca lucreaza la traducerea unor elegii scrise de Goethe si la un volum de nuvele, numit sugetiv “Orfeu in infern”. În opinia sa “romanul este stâlpul literaturii mondiale iar nuvela este foarte aproape de piesa de teatru, o stare de tensiune, prinsa in vârful ei”. O tema adiacenta, prinsa in finalul dezbaterii din cadrul “Zilelor Culturii Calinesciene” a privit critica literara, care trebuie sa aiba un rol deosebit in evolutia literaturii.
Un succes in privinta organizarii
Cea de-a 40-a editie a “Zilelor Culturii Calinesciene” s-a evidentiat si printr-un succes in privinta organizarii. Acest lucru a fost remarcat si de scriitorul Petru Cimpoiesu, director al Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu National Bacau, care a participat la manifestarea onesteana. Editia 2008 a “Zilelor Culturii Calinesciene” a fost organizata de catre Fundatia Nationala “George Calinescu” in colaborare cu Primaria Onesti si cu sprijinul Consiliului Judetean Bacau. Pentru reusita acestei manifestari culturale au contribuit Uniunea Scriitorilor din România, Institutul “George Calinescu” al Academiei Române, Clubul “Rotary” Onesti, Societatea “George Enescu” din SUA, Radio România Cultural, Biblioteca Municipala “Radu Rosetti”, Scoala “George Calinescu” si mai multe colegii si licee onestene. Între evenimentele care au mai marcat desfasurarea acestei editii a “Zilelor Culturii Calinesciene” mai notam: lansarea a patru volume cu publicistica lui George Calinescu (rubrica sa, “Cronica optimistului”, fiind considerata “o lumina in bezna comunismului”), sustinerea unor momente muzicale cu pianistele Lory Wallfisch (SUA), Tatiana Pocinoc si chitaristul Ionut Militaru, recitalul liric “Poetul in cetate”. De asemenea, au fost decernate premiile “Zilelor Culturii Calinesciene”. Un juriu national a acordat acest premiu criticului Eugen Simion iar pentru bogata activitate literara si de cercetare a fost distins si prof. univ. dr. Dan Manuca, de la Facultatea de Litere a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. În cadrul colocviului anual de la Onesti au mai avut loc o dezbatere pe tema “O solutie in cultura româna - fundatiile nationale” si o vizita de documentare, invitatii prezenti la “Zilele Culturii Calinesciene” fiind oaspeti ai Scolii “George Calinescu”.
Ion MORARU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu